Caietul de retete

Intr-o incursiune prin dulapul din bucatarie al mamei, am gasit o comoara: caietul de retete. Un dosar in care am gasit zeci de feluri de hartie deja ingalbenita, cu retete scrise de mana si mi-am adus aminte de vremurile cand mergeam in vizite si mamele faceau schimb de retete si le scriau pe foi 🙂

Asadar, am gasit in caietul vechi o gramada de retete care mi-au readus odata cu ele si multe amintiri.
Una dintre ele, minunata, este cea a gogosilor cu vin. Niste gogosi cu textura foarte fina, cremoasa.

Ingrediente: 1 pahar de vin alb, o lg de unt, o lg de zahar, 200g faina, 4 oua, sare, ulei pentru prajit si zahar vanilat.

Preparare: Se pune la fiert vinul cu untul. Cand clocotesc se iau de pe foc si se adauga faina, amestecand continuu pana se desprinde de pe cratita. Se amesteca pana se raceste. Se adauga zaharul si galbenusurile unul cate unul. Nu se pune un galbenus pana ce celalalt nu e bine incorporat. La final, se pun albusurile batute spuma. Compozitia trebuie sa fie moale dar sa nu isi piarda forma.
Se ia cu lingura din compozitie si se pune la rumenit in ulei incins. Cand sunt destul de rumenite se iau cu o lingura si se presara cu zahar pudra. Se servesc caldute.

Le recomand. Si cu prima ocazie o sa le prepar si eu pentru ca sunt foarte aromate si gustoase.

`Palioici` sau cum trece timpul…

Astazi incercam sa imi aduc aminte ce gust aveau `palioicile`. Nu am mai mancat palioici (sau palioci cum spun altii) de foarte mult timp. Chiar si la Urisiu nu se mai fac atat de des. In general mancam acest fel seara, la bunici. Era un fel de mancare-desert. Pentru noi. Din cate am inteles in alte zone se numeste altfel si nu e dulce, ci sarat.

Palioci e un fel de mancare din mamaliga, branza si zahar. Intr-un vas se pune un strat de mamaliga, un strat de branza, apoi se presara zahar si se repeta procedeul. Cred ca erau 2-3 straturi din fiecare, apoi se punea la cuptor. O delicatesa. Mi-e dor de palioci si de rasul ceaunului. Cand am fost la festival la Ghurghiu, la bunica Linei am ras ceaunul. Trebuie incercat! E genul de …chestie 🙂 care te prinde.

Si acum ma bat cu tata care prinde primul ceaunul la ras. La tara se foloseste mult la facut mamaliga ceaunul de fonta. Dupa ce se scoate mamaliga din ceaun, se toarna putin lapte peste mamaliga prinsa de fundul vasului. Putina sare si masa e gata. De ras! Se rade fundul ceaunului de mamaliga si se amesteca. Cred ca e procesul de care nu voi scapa niciodata. La fel cum nici pe ploaie nu voi scapa la nunta 🙂 Se zica ca cine rade caunul va avea parte de ploaie la nunta. Deocamdata in familie la noi s-a adeverit…dar nu pot vorbi din propria experienta 😛